Menu

Noutăți

“O istorie a lumii în 6 pahare”

V-ați întrebat vreodată ce înseamnă și ce se predă la opționalul „O istorie a lumii în șase pahare”?

Acum aveți ocazia să aflați totul din articolul scris de dl. Mihai Stamatescu, director educațional Ciclu Gimnazial al școlii noastre și profesor al opționalului despre care veți citi mai jos.

“O istorie a lumii în 6 pahare” este titlul unei cărţi scrisă de Tom Standage. În prefaţa cărţii este citat Karl Popper care spune că „nu există o istorie a omenirii, există doar mai multe istorii ale diferitelor aspecte ale vieţii umane.”

„O istorie a lumii în 6 pahare” a devenit un curs opţional la Şcoala Aletheea. Transpunerea didactică a cărţii a avut în vedere 5 mesaje importante: a). Descoperirea perspectivelor multiple din care poate fi studiată istoria. b). Cumpătarea, echilibrul şi discreţia sunt atitudini care ar trebui să ne călăuzească viaţa; c). Alcoolul, fie că acceptăm, fie că nu, a influenţat, în foarte multe situaţii, evoluţia unor evenimente şi procese istorice. d). Cafeaua, ceaiul şi coca-cola au, fiecare, partea lor de „responsabilitate” în dezvoltarea şi evoluţia civilizaţiei moderne. e). Dacă putem spune că şase băuturi au influenţat (mai mult sau mai puţin, fireşte) trecutul omenirii, de ce să nu ne întrebăm, care este băutura care ne va determina viitorul?

Câteva răspunsuri:  

e) Băutura care va contura viitorul omenirii este apa, nu există nicio îndoială. Accesul la apă va avea efecte geopolitice importante.

d). Se spune despre „coca-cola” că, în zilele noastre, este a doua expresie ca răspândire în lume după „ok”. Alături de multe alte mărci, coca-cola este expresia globalizării „la sticlă”. În urmă cu două sute ani, ceaiul a fost băutura revoluţiei industriale. În mod tradiţional, agricultorilor li se oferea „pauza de bere”; patronii fabricilor au înlocuit-o cu „pauza de ceai”; ceaiul nu îngreuna gândirea, ca berea, ci ascuţea simţurile şi mintea datorită teinei. Se apreciază că ceaiul a fost lubrifiantul care a menţinut în mişcare angrenajul maşinăriei industriale. Cafeaua, „caşca de lumină”, servită în cafenele, a fost motorul iluminismlui în secolul al XVIII-lea. Zvonuri, ştiri, bârfe, afaceri, toate se găsesc la cafenea. Aici s-a format spiritul public şi opinia publică. La Londra dacă voiai să găseşti pe cineva anume nu întrebai unde stă, ci ce cafenea frecventează.  

c). John Adams, unul dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite ale Americii, i-a scris unui prieten următoarele rânduri: „ Nu ştiu de ce ar trebui să roşim când spunem că melasa [materia primă din care se produce romul, n.n] a fost o componentă esenţială în războiul nostru pentru independenţă. Multe conflicte au izbucnit din cauze şi mai mici.”   

b). Despre vin, în antichitate, s-a spus că e „licoarea fricii” pentru că in vino veritas. Din acest motiv grecii îndoiau întotdeauna vinul cu apă, de unde şi expresia „să bei ca un grec, nu ca un barbar” (care bea vinul fără apă).

a). Perspectivele din care ne uităm spre trecut sunt nesfârşite: istoria poate fi regăsită în farfuriile cu mâncare , în grădinile şi afacerile cu flori, în boli şi epidemii, în nisip („De la silex la siliciu” e, de fapt, o istorie a comunicării), etc.

A refuza să rămâi prizonierul „istoriei” pe care noi am învăţat-o la şcoală, e un semn de asumare responsabilă a libertăţii.

 

Mihai Stamatescu, director educațional Ciclul gimnazial  


« Inapoi la noutăți